Teorema

După Pier Paolo Pasolini
Regia: Eugen Jebeleanu

Dramaturgia și adaptarea: Yann Verburgh
Scenografia: Velica Panduru
Muzica: Remi Billardon
Lighting design: Cristian Niculescu

Cu: Gyan Ros, Cendana Trifan, Raluca Iani, Adrian Matioc, Antonia Dobocan, Radu Costea, Patrick Imbrescu

Sufleur și asistență regie: Ania Petrean
Management proiect: Claudia Maior
Coordonare marketing: Violeta Buduleci
Asistență proiect: Paula Dalea
Asistență scenografie: Sabina Reus
Construcție decor: Tukuma Works

Regie tehnică: Ovidiu Coca
Sunet: Bogdan Ropcean
Lumini: Dorin Părău
Cabine: Elena Hărșan
Recuzită: Ana Dumitru
Machiaj și păr: Elena Vlad
Mașiniști: Dan Dancășiu, Iliu Gheorghe
Șef producție: Alin Gavrilă

Avanpremieră 3 Iunie

Un tânăr intră în casa unor burghezi bogați. El este însăși frumusețea. Și venirea lui este mai mult o vizită care se împlinește prin posesia fizică. Servitoarea, Emilia, apoi fiul familiei, Pietro, mama, Lucia, fiica, Odetta, și tatăl, Paolo, toți vor cunoaște oaspetele, în sensul biblic. Dar după plecarea lui bruscă, ce va rămâne din mesajul lăsat? Numai servitoarea va cunoaște mântuirea? Căci, spre deosebire de burghezi, conform lui Pasolini, ea nu și-a înlocuit conștiința cu sufletul, nici moralitatea cu simțul sacru.

„Teorema este despre străinul de lângă noi, temă recurentă în proiectele mele, iar această narațiune a fost mereu referința mea principală atunci când analizam acest aspect. După Katzelmacher de Fassbinder și Vedere de pe pod de Arthur Miller, texte care explorează foarte adânc această temă a celuilalt, ca factor revelator al identității și descoperirii intime și politice, Teorema este gestul meu de cel mai autentic azi în încercarea explorării alterității cu privire la tot ce iese din tipar, din normă, din convențional. Îmi doresc să caut cu acest text, și prin adaptarea și contextualizarea dramaturgiei lui Yann Verburgh, repercusiunile dorinței înăbușite care trezește demoni, dar și revelații identitare. Ca o fabulă a noii revoluții sexuale, îmi doresc să concep un spectacol despre dialogul dintre dorință și asumare. Vizitatorul, acest obiect al dorinței imposibile, devine motor al declanșării trăirilor, senzațiilor și instinctelor cele mai profunde și viscerale. Plecând de la  romanul lui Pier Paolo Pasolini, dramaturgia și conceptul regizoral se vor articula în jurul unei întrebări: Cine este străinul din mine?, ca o reflexie a oglinzii întoarse înspre cei/cele care s-au înstrăinat de sine. Suntem în acord cu cine suntem? Ne cunoaștem pe noi înșine? Avem libertatea de a ne asuma acțiunile? Acestea sunt câteva întrebări pe care le lansăm publicul prin acest manifest intim și politic” - Eugen Jebeleanu, regizor.

“E un urlet ce vrea să anunțe,
în acest spațiu nelocuit, că eu exist
sau nu doar că exist,
ci știu. E un urlet
în care, în adâncul neliniștii,
se simt accente umile de speranță:
sau un strigăt de siguranța, absolut absurdă,
înăuntrul căreia răsuna, pură, disperarea.
Oricum, un lucru e sigur: orice
ar vrea să însemne acest urlet al meu,
e destinat să dureze dincolo de oricare posibil sfârșit.”

(Pier Paolo Pasolini, Teorema, 1968)


Despre  Eugen Jebeleanu

După ce a absolvit studiile de actorie la UNATC – București și un Master de regie și dramaturgie la Paris, Eugen Jebeleanu și-a dedicat activitatea regiei de teatru, operă și, mai nou, de film. În 2010 a fondat, împreună cu dramaturgul Yann Verburgh, „Compania 28”, iar mai apoi „Cie des Ogres” în 2017, colaborând în ultimii ani cu cele mai importante teatre din țară, printre care se numără și cele din Sibiu sau București.

De asemenea, a semnat regia pentru numeroase spectacole jucate pe scenele din Franța dar și din Germania. În 2017, a regizat Căpcăuni, un proiect care a fost recompensat de către Fédération d’Associations de Théâtre Populaire (FATP). Pentru spectacolul Itinerarii. Într-o zi, lumea se va schimba din 2019 a primit premiul pentru cea mai bună regie în cadrul Galei Premiilor UNITER. A colaborat cu Opera din Lyon pentru Nunta lui Figaro de Wolfgang Amadeus Mozart.

În 2020, și-a făcut debutul ca regizor de film cu lungmetrajul Câmp de maci, recompensat în cadrul Festivalului TIFF 2021 cu premiul pentru Cea mai bună regie și Cel mai bun film de debut la Premiile GOPO 2022. În 2022 îi este acordat titlul de Cavaler al Artelor și Literelor (Chevalier des Arts et des Lettres) de către Ministerul culturii din Franța.


Despre Yann Verburgh

Piesele sale sunt publicate în Franța de Quartett Editions și Solitaires Intempestifs, traduse și jucate în mai multe limbi, lecturate la Comédie Française, difuzate la France Culture, distinse cu numeroase premii, burse și adaptate pentru operă.

Răspunde la comenzi de scriere dramatică, în special pentru Centrele Dramatice Naționale din Caen, Valence, Béthune și pentru Consiliul Departamental din Seine-Saint-Denis, colaborează ca dramaturg și libretist cu Opera națională din Lyon și conduce „Cie des Ogres” împreună cu regizorul Eugen Jebeleanu – pe care îl însoțește ca autor sau dramaturg în creațiile lor.

În 2020, a absolvit un master în scenaristică, de formare continuă la Fémis – École nationale supérieure des métiers de l’image et du son, iar de atunci a colaborat cu Apaches Films ca autor și regizor pentru primul său scurtmetraj Riad (selecționat și premiat în competiție oficială în treizeci de festivaluri de film, in Europa și America de Nord).

În ultimii ani, a colaborat ca autor, în Franța și Elveția, cu Munstrum Théâtre și Lionel Lingelser, Richard Brunel, Frédéric Fisbach, Olivier Letellier, le Collectif sur un Malentendu, iar piesele sale sunt programate la Théâtre de la Ville din Paris, la Théâtre du Rond Point, la Théâtre National de Bretagne, la Théâtre des Célestins din Lyon, la Comédie Genève etc.

Spectacolul conține nuditate, violență și limbaj licențios.
Premiere Am:03-06-2024
Sektion:rumänisch
Altersgrenze:Nicht für unter 16-Jährige empfohlen
Translation:Aufführung auf Rumänisch und Spanisch