S-a zis că Romeo și Julieta a fost povestea de iubire care a cuprins tot. Că nimic din ale îndrăgostiților nu lipsește din acea poveste. Și tind să cred că așa e. Mai mult decât doi tineri care înving destinul pentru ca destinul să-i învingă pe ei in final… ce sa povestești? Si totuși. Există și povești mici de iubire, cu nimic mai puțin prețioase. Aici nu se simte e una din iubirile de pe pământul ăsta care ar fi putut să fie și n-a mai fost, sau poate a fost… rămâne ca fiecare spectator în parte să plece cu finalul lui acasă. Cine nu s-a gândit niciodată cum ar fi fost viața lui dacă într-un moment anume în loc s-o ia într-o parte ar fi luat-o în cealaltă? Cine n-a regretat un nu când ar fi putut să fie da? Cine n-a fost fricos într-un moment în care un pic de curaj i-ar fi schimbat viața, alegând siguranța, oricât de tristă ar fi fost aceasta? Aici nu se simte e o piesa în care, culmea!, se simte mult și dureros, deși avem aici, poate, cea mai mică poveste de iubire din lume. E greu de spus dacă iubirea din Aici nu se simte e una împlinită sau nu, de aceea e nevoie de spectatori ca să decidă. E nevoie de spectatori… la schimb le oferim emoție și, în mod paradoxal, comedie. Pentru că tristețile pe care le iubim sunt cele care ne fac să râdem în hohote înainte să ștergem pe furiș o lacrimă” – Lia Bugnar.
